Acasă Arta de a fi părinți Fiecare copil ar trebui să se bucure de cel puțin un bunic

Fiecare copil ar trebui să se bucure de cel puțin un bunic

220
0
DISTRIBUIȚI

       Orice copil are nevoie de cel puțin un bunic

   Când te gândești la copilărie ce îți vine prima dată în minte?
Eu îmi amintesc cu drag de bunicii mei, am amintiri din vara în care am stat la ei și de
concertele pe care le dădeam duminica, iar ei mă priveau și mă aplaudau, mirosul
franzelei proaspete adusă de bunicul sau gustul căpșunilor pe care mi-i aducea 26 de
kilometri într-o halbă pentru a nu-i strivi. Cu bunica am reușit să-mi creez mai multe
amintiri pentru că ea a trăit mai mult și am avut oportunitatea de a petrece foarte mult
timp cu ea în perioada mea de maturitate. Chiar dacă nu a avut multă școală, a fost o
femeie de la care am învățat foarte multe și indiferent cum s-a purtat cu cei din jur (a
fost om, nu sfântă) pe mine m-a iubit enorm și mi-a arătat întotdeauna asta.
   Astăzi bunicii nu mai sunt ca înainte și chiar dacă își petrec timpul pe Facebook în
locul muncii pe câmp, rolul lor este esențial în viața copiilor. Indiferent dacă prezența
lor este permanentă sau temporară, ei au un loc special în viața celor mici și ajută la
dezvoltarea lor din punct de vedere psihologic.
   Se spune că bunicii își iubesc mai mult nepoții decât pe copiii lor, dar cred că asta
vine din faptul că acum, ca bunici, au mai mult timp să petreacă cu cei mici și prin
nepoți au oarecum posibilitatea de a îndrepta greșelile pe care consideră că le-au făcut
cu proprii copii.
   Bunicii transmit mai departe valorile familiei prin poveștile pe care le spun sau prin
exemplul pe care îl oferă nepotului din felul în care vorbesc sau se comportă. Copilul
își dezvoltă sentimentul că aparține acelei familii, pe când lipsa bunicilor îi produce
un mare gol.
   Uneori răsfățarea copiilor de către bunici ne poate îngreuna procesul de educare, dar
până la urmă să nu uităm că toate acestea sunt făcute cu dragoste și chiar și noi mai
greșim. Prin comunicare rezolvăm acest inconvenient pentru că dragostea pentru cel
mic este comună și vă doriți cu toții binele lui.
   Faptul că bunicii îl lasă să facă aproape tot ce vrea îl va face mai independent și îl va
învăța să nu repete anumite greșeli, dar totuși dacă ceva nu ți se pare că este cum ai
vrea tu să fie, explică-le bunicilor că ai nevoie de ajutor, nu de cineva care să te
încurce. Adu-le aminte că și ei au fost părinți și au avut nevoie de cineva care să îi
ajute!
   Orice discuții ar exista între tine și părinții tăi sau ai partenerului tău, nu îl priva pe
copil de a petrece timp cu buinicii lui! Indiferent ce probleme sunt între voi, copilul nu trebuie să sufere din cauza acestora, ci trebuie să se bucure de dragostea pe care
fiecare dintre voi i-o oferă. Nimeni nu-l va iubi la fel ca propria lui familie și asta am
simțit-o și noi la rândul nostru de-a lungul vieții.
   Bunicii ne pot ajuta și la îmbunătățirea relațiilor dintre noi și copii prin poveștile
despre copilăria noastră, pentru că așa conștientizează și cei mici că îi înțelegem mai
bine decât își imaginează pentru că am fost și noi copii cândva.
   Eu astăzi sunt ceea ce sunt datorită oamenilor importanți din viața mea, printre care,
fără îndoială, se numără și bunicii mei. Sunt recunoscătare că și fiica mea are
privilegiul de a avea două bunici de la care are foarte multe de învățat și că tata îi va
crea amintiri atât de dragi, care o vor însoți toată viața, așa cum am și eu, la rândul
meu, cu tatăl lui.

Roxana Jibotean